Reghin - date istorice

steme

Meleagurile reghinene, au fost locuite încă din epoca de piatră, perioada daco-romană şi după, cum o dovedesc materialele arheologice: topoare de piatră, fusaiole de lut ars, fibule, ceramică, monede, găsite în Reghin şi împrejurimi. Urme materiale ale prezenţei romanilor sunt drumul din spre castrul din Cristeşti prin Reghin spre castrul roman din Brâncoveneşti cu ramificaţii - drumul cel mare de la Sceplok Goreni - la Reghin, care este un segment al drumului roman.

Prin secolele X – XII pătrund în Transilvania triburile maghiare – în ciuda împotrivirii populaţiei autohtone. Sub regii Ungariei începând cu Géza (972 – 997) și încheind cu Andrei al II-lea (1205-1235), Transilvania este ocupată şi între timp colonizată cu secui şi saşi în zonele unde aceştia locuiesc şi astăzi, inclusiv în părţile Reghinului. Împrejurimile Reghinului devin pământ crăiesc, cetatea regală fiind ridicată la Gurghiu. Între 1192 și 1196, în vremea regelui Béla al III-lea, se fac primele colonizări cu saşi din zona Rinului şi Mosellei spre Ungaria apoi spre părţile Transilvaniei.

Cel mai masiv şi compact grup de colonişti au fost saxonii ce vor coloniza Ţara Bârsei, centrul minier de la Rodna, cu ramificaţii spre Bistriţa,Teaca, Reghin, Petelea, Dedrad, Batoş, Uila, apoi Ideciu de Sus şi Ideciu de Jos.

Anul 1190 este anul începuturile colonizării sașilor în Transilvania iar în 1228 are loc prima atestare documentară a localității. În anul 1427 într-un act papal emis de Martin al V- lea, datat 7 decembrie, Reghinul este consemnat ca oppidumtârg privilegiat. Din acest an se presupune că datează și prima stemă a oraşului.

După ce în 1531, populația maghiară adoptă calvinismul, la douăzeci de ani distanță, biserica săsească devine evanghelică lutherană. Un eveniment important are loc în ianuarie 1661  când la Reghin se întrunește Dieta Transilvaniei . În cadrul acesteia la 1 ianuarie 1661 este ales principe, Ioan Kemény.

Reghinul Săsesc a fost vizitat în anul 1773 de către Iosif al II-lea în calitate de coregent al Mariei Tereza, revenind la 22 iulie 1786, de această dată în calitate de împărat. În 1853  câțiva negustori din Reghinul Săsesc au format o asociație de plutărit care la sfârșitul secolului al XIX- lea, va ajunge să controleze jumătate din comerțul cu lemne pe Mureș.

În 1863   la cererea adminitrației locale și la propunerea Comitatului - majestatea Sa Apostolică, prin ordinul regesc Z-336 din 15 ianuarie 1863. comuna Szászrégen - este ridicată în rândul oraşelor regeşti cu destule privilegii ne avute până atunci. Magistratura, oraşul iese de sub ordinea Comitatului  Turda şi intră direct în subordinea Guberniei teritoriale regale cu drept de a avea reprezentanţi în Dietă. Momentul ridicării localității, pentru prima dată, la rangul de municipiu a fost sărbătorită ca o adevărată nuntă de aur - cu mari festivităţi.Magistratura orașului regesc era condusă de un primar (consul) ales pe doi ani ajutat de un viceprimar (proconsul) şi consiliul magistraţilor format din 7 persoane (senatori – titulari). Primăria mai avea un notar, un viecenotararhivar, precum şi câţiva practicanţi cu onorariu. De primărie aparţineau şi funcţionari care deserveau Judecătoria, judecătoriaprozitemniceri şi Directorul poliţiei.

În anul 1867 Reghinul pierde statutul de oraş liber regesc, deci şi rangul de municipiu revenind la statutul de oraş cu consiliu organizat, subordonat, iarăşi, Comitatului. La scurt timp după pierderea statutului sunt desființate breslele în imperiu în 1872 și în Reghin și apar asociații cooperatiste.

La nivel localsunt înființate o serie de bănci precum Banca Mureșana (1885)din Piața Petru Maior 48, Banca industrială – comercială(1898) – Piața Petru Maior 39 și apar primele ziare locale : Szászrégen Havasalja(1885) - Reghinul săsesc de la poalele muntelui, ziarul Sächsisch – Regener Wochenblatt(1894  ) - Foaie săptămânală a Reghinului săsesc.

Reghinul participă la Al Doilea Război Mondial cu 1.500 combatanți iar în anul 1918 după intrarea în oraș a Regimentului 27 Bacău  are loc instaurarea oficială a conducerii românești. După declanșarea celui de al doilea război mondial în 1940  la 30 august, Reghinul intră sub administrație maghiară iar în 1944  la 13 mai evreii strânşi în ghetoul de pe Strada Eminescu au fost transportaţi spre o destinaţie necunoscută.

În anul 1989  la 22 decembrie au loc mari demonstrații revoluționare în oraș. Se constituie Frontul Salvării Naționale. La 5 ani după Revoluție, Reghinul este ridicat la rangul de municipiu ,ocazie cu care a avut loc dezvăluirea statuii Lupa Capitolina, a busturior lui Patriciu Barbu și Constantin Roman-Vivu realizate de sculptorul reghinean Simion Moldovan.

Pentru mai multe detalii click aici

GALERIE FOTO

Close Comments