1190 Începuturile colonizării sașilor în Transilvania.
1228 Prima atestare documentară a localității Regun – Reghin – localitatea ploii. Peste secole localitatea a purtat mai multe nume: Reen ori Regeu prin 1348, Decanatus Regun – Pluuia la 1358, Regyim apoi Reegen sau Rechen,prin 1403. În 1427 va fi Oppidum Regen ori Zaazregen la 1475 apoi Reghewn şi Rennmark de la 1501 până pe la 1808. Din 1919 este cunoscut oficial sub numele de Reghin, reconfirmat la 1 ianuarie 1926.
1241 Reghinul pustiit de către tătari – mai supravieţuiesc cca. 5 familii – 15 – 20 locuitori.
1240 cca. şi după – construirea bisericilor catolice din Apalina şi Magyarrégen dar şi patru capele - case de rugăciune – în diferite părţi ale localităţii: capela Sfântul Laurenţiu, Sf.Severianus, Sf.Pancratius şi capela Sfânta Susana.
1285 Invazie pustiitoare a tătarilor în Reghin şi împrejurimi.
1330 Este datată construirea Bisericii evanghelice – luterane.
1358 Este atestat documentar Magyarrégen - Reghin-sat.
1358 Reghin în documente: Possesio Decanatus-Regun-Pluuia
1393 Năvălirea tătarilor – epidemie de ciumă în Reghin şi împrejurimi.
1423 Ţiganii numiţi para indiană sunt semnalaţi la marginea Reghinului şi unele localităţi din jur – la început cărămidarii.
1427 Într-un act papal emis de Martin al V-lea, din 7 dec este consemnat Reghin – oppidum – iuxta oppidum Regen - târg privilegiat - privilegiatum – oppidum. Prima stemă a oraşului.
1475 Apare pentru prima dată denumirea de Reghinul săsesc - Zaazregen. Mai târziu alte nume ale localităţii.
1483 Este consemnată prima şcoală orăşenească din Reghin.
1501 Reghin în documente: Castrum Reghewn şi Castrum Regen.
1531 Maghiarii adoptă calvinismul.
1551 Biserica săsească devine evanghelică lutherană - iniţial a fost romano – catolică.
1645 Reghinul – unguresc trece în subordonarea nemijlocită a Comitatului.
1661 Dieta Transilvaniei se ţine, pe 1 ianuarie, la Reghin
1686 Se interzice cultivarea porumbului - grâu turcesc - în hotarul Reghinului.
1700 Constituirea parohiei reformate din Iernuţeni cu 510 enoriaşi.
1708 La 19 septembrie, Reghinul incendiat de curuţii lui Francisk Rákoczy.
1709 An de ciumă în toată Transilvania şi la Reghin.
1712 Mari inundaţii pe 19 nov. Mureşul face mari pagube mai ales în Ideciul de Jos
1717 Ultima mare invazie a tătarilor în Reghin şi satele dimprejur.
1732 Sunt consemnate 20 familii de români, în Reghinul Săsesc – în majoritate servitori la saşi.
1736 Este întemeiată parohia romano-catolică din oraş .
1737 La 31 octombrie mare cutremur de pământ resimţit puternic şi la Reghin.
1740 Incendiu devastator Reghinul transformat în moloz şi cenuşă.
1750 Mare incendiu – arde Şcoala de fete de pe strada Raţelor - strada Toamnei – Verii
1751 Oraşul avea stemă inclusă în sigiliul ce reprezintă Comitatul Turda
1757 Epidemie de ciumă cu multe victime în oraş şi pe sate.
1764 Sunt recenzaţi, la Reghin 1527 evanghelici, la Dedrad 736, Ideciul de Jos – 409, etc.
1772 Viitorul împărat Josif al II-lea trece prin Reghin pe 19 mai.
1776 S-a instalat, în biserica evanghelică, o orgă nouă cu 20 registre.
1784 Se termină construcţia bisericii romano – catolice de pe Strada M. Viteazu.
1787 Se interzice fumatul în locurile publice, pe străzi, alei, poduri şi adăposturi.
1801 Se obţine reconfirmarea dreptului de judecată peste viaţă şi moarte.
1806 Începe lupta împotriva părului lung şi împletit la bărbaţi – mari pedepse.
1811 Comunitatea românească începe construirea bisericii greco -catolice pe un teren cumpărat, cu un an mai devreme. Construcţia se va termina în anul 1818.
1814 Se însămânţează – pentru prima dată – cartoful, în hotarul Reghinului.
1818 Se pavează primul trotuar cu piatră de Mureş.
1831 Este construită şcoala de lângă biserica săsească de pe Strada Călăraşilor nr.1 – supraetajată în 1861.
1839 Se constituie un serviciu de poliţie, autonom, cu un magistru şi două ajutoare.
1848 Între 31 oct şi 2 noiembrie oraşul a fost distrus prin invazie, incendiu şi jaf. Au fost distruse 397 de case, au murit peste 80 de suflete, valoarea pagubelor a fost de 1.582.858 florini.
1850 Împrumut de 210.000 florini de la stat pentru refacere. Banii au fost daţi populaţiei cu împrumut avantajos pe 50 de ani. Reghinul avea 4.989 locuitori.
1863 La cererea adminitraţiei locale şi la propunerea Comitatului - majestatea Sa Apostolică, prin ordinul regesc Z-336 din 15 ianuarie 1863. comuna Szászrégen - este ridicată în rândul oraşelor regeşti cu destule privilegii ne avute până atunci.
Magistratura, oraşul iese de sub ordinea Comitatului - Turda şi intră direct în subordinea Guberniei teritoriale regale cu drept de a avea reprezentanţi în Dietă.
Momentul ridicării localităţii, pentru prima dată, la rangul de municipiu a fost sărbătorită ca o adevărată nuntă de aur - cu mari festivităţi.
Magistratura oraşului regesc era condusă de un primar - consul ales pe doi ani ajutat de un vice primar - proconsul şi consiliul magistraţilor format din 7 persoane numite senatori - titulari, pentru că au fost şi senatori - supleanţi.
Primăria mai avea un notar, un viecenotar, arhivar, precum şi câţiva practicanţi cu onorariu. De primărie aparţineau şi funcţionari care deserveau Judecătoria, judecători, aprozi, temniceri şi Directorul poliţiei.
1866 Se constituie prima societate de comerţ cu plute pe Mureş cu 19 asociaţi.
1867 La 8 iunie, Francz Josif, împărat al Habsburgilor a fost încoronat, la Budapesta, rege al Ungariei. În acest an, 1867, Reghinul pierde statutul de oraş liber regesc, deci şi rangul de municipiu revenind la statutul de oraş cu consiliu organizat, subordonat, iarăşi, Comitatului.
După 131 de ani, în decembrie 1994, Reghinul este ridicat, pentru a doua oară la rangul de municipiu când s-a sărbătorit a doua nuntă de aur a oraşului.
1868 Populaţia număra 5507 locuitori, din care: 3024 luterani, 1035 romano-catolici, 639 greco-catolici, 614 reformaţi, 18 ortodocşi, 16 unitarieni, 165 izraeliţi.
1872 Sunt desfiinţate breslele în imperiu şi în Reghin. Apar asociaţii cooperatiste.
1874 Se constituie Despărţământul XVII Reghin al Astrei.
1882 Reghinul avea 8.074 locuitori: 2.522 germani, 2.564 maghiari, 1.577 români, 1.341 evrei.
1883 Este amenajat drumul Reghin – Topliţa - se construieşte calea ferată Târgu Mureş - Reghin – Deda – Ciceu – Braşov.
1886 Înfiinţarea Băncii Mureşana din Piaţa Petru Maior 48.
Apare primul ziar din Reghin: Szászrégen Havasalja - Reghinul săsesc – Poalele muntelui.
1894 Apare ziarul Sächsisch – Regener Wochenblatt - Foaie săptă-mânală a Reghinului săsesc.
1895 Funcţionau, în oraş, 4 fabrici de spirt.
1898 Este înfiinţată Banca industrială – comercială - Piaţa Petru Maior 39. – Populaţia oraşului era de 6544 locuitori.
1905 A fost terminată calea ferată îngustă Reghin-Lăpuşna cu halte şi cantoane.
1910 Reghinul avea 7310 locuitori.
1911 Se termină construirea uzinei electrice de pe Canalul morii, retehnologizată prin 1985.
1913 Erau în oraş 36 fabrici cu 1250 muncitori români, 680 saşi şi 573 muncitori maghiari.
1914 Începe Marele război - Reghinul, în patru ani participă cu 1.500 combatanţi.
1918 La 30 nov. intră în oraş Regimentul 27 – Bacău - instaurarea oficială a conducerii româneşti.
1919 La 3 august trupele române ocupă Budapesta – este lichidat comunismul în Ungaria.
- Se deschide Şcoala civilă de băieţi ce va deveni Liceul Petru Maior.
1922 Regele Ferdinand este încoronat, la Alba Iulia, rege al tuturor românilor
1925 Apare ziarul local Semănătorul.
1930 Reghinul avea 9290 locuitori, cu 4260 populaţie activă.
1934 Este prezentată o nouă stemă a oraşului.
1939 Se termină construirea actualei Casă de cultură – fondator Astra şi dr. Eugen Nicoară.
1940 La 30 august, Reghinul intră sub administraţie maghiară
1944 La 13 mai evreii strânşi în tabără - ghetou de pe Strada Eminescu au fost transportaţi spre o destinaţie necunoscută.
1946 Demonstraţii în oraş la 24 nov.- peste 1500 de manifestanţi.
1948 La 11 iunie au fost naţionalizate intreprinderile mari din oraş - Nautica, Foresta Română, Transilvania, Mara şi Vulturul.
1950 Este înfiinţată Biblioteca publică din oraş apoi este construită prima vioară în 1951, unitatea IUPS în 1953- azi IRUM.
1954 Echipa de fotbal Avântul, promovează în Divizia naţională, unde va juca, în anul 1955, un singur campionat cu rezultate deosebit de slabe.
1956 Reghinul avea, la 15 martie 18.091 locuitori.
1960 Se termină amenajarea Parcului central din Piaţa Petru Maior începută în 1953, piatra cubică şi de râu este înlocuită cu asfalt, ronduri de flori şi pomi ornamentali – Este înfiinţat Muzeul Etnografic din oraş de pe strada Vânătorilor.
1970 Inundaţii catastrofale în oraş şi în toată Transilvania – mari pagube materiale – victime omeneşti.
1976 Oraşul avea 18.945 locuitori şi populaţie activă în toate domeniile – nu sunt semnalaţi şomeri.
1989 La 22 decembrie – Vinerea Crăciunului, după orele 12, mari demonstraţii revoluţionare în oraş. Se constituie Frontul Salvării Naţionale.
1994 Reghinul este ridicat la rangul de municipiu - a doua nuntă de aur după cea din 1863. Cu acest prilej între 12 şi 18 decembrie au fost organizate ample manifestări culturale – simpozioane expoziţii, dezvelirea statuii Lupus Capitolina busturile lui Patriciu Barbu şi Constantin Roman-Vivu realizate de sculptorul reghinean Simion Moldovan.
2007 La 1 ianuarie România a fost primită cu drepturi depline în Uniunea Europenă - Festivităţi în toată ţara – şi la Reghin. A fost un revelion ne mai văzut în România. În Reghin revelion cu focuri de artificii.
2013 Se împlinesc 150 de ani de la ridicarea în rang de oraş liber regesc a Reghinului. Prima nuntă de aur sărbătorită, atunci, cu mare dăruire de întreg orașul.
